- cãrãbãní
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cãrãbãnésc, imperf. 3 sg. cãrãbãneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cãrãbãneáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
cãrãbãní
Look at other dictionaries:
cărăbăni — CĂRĂBĂNÍ, cărăbănesc, vb. IV. 1. refl. (fam.) A pleca repede (şi pe furiş) de undeva; a se căra, a o şterge. 2. tranz. (reg.) A căra (1). ♢ expr. A cărăbăni cuiva (la) pumni (sau palme, ciomege etc.) sau (intranz.) a cărăbăni cu pumnii (sau cu… … Dicționar Român
căra — CĂRÁ, car, vb. I. 1. tranz. A duce ceva dintr un loc în altul; a transporta (în cantităţi mari). ♢ expr. A căra apa cu ciurul = a munci în gol, a se agita fără rezultat. A căra cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace etc.) = a da cuiva multe… … Dicționar Român
caraban — CARABÁN, carabani, s.m. (entom.; reg.) Nasicorn. – cf. alb. k a r a b i s h t e. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CARABÁN s. v. nasicorn. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CARABÁN s … Dicționar Român
mătrăşi — MĂTRĂŞÍ, mătrăşesc, vb. IV. tranz. (pop. şi fam.) 1. A îndepărta pe cineva a cărui prezenţă este supărătoare; a alunga, a goni. ♢ expr. A mătrăşi din lumea asta = a ucide. ♦ refl. A pleca (în grabă şi cam fără voie); a se cărăbăni, a se căra. ♦ A … Dicționar Român
carabă — CARÁBĂ, carabe, s.f. 1. (reg.) Fluier primitiv pe care şi l fac copiii dintr o ţeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (arg.) Palmă (2). – Din … Dicționar Român
fugi — FUGÍ vb. 1. a alerga, a goni, (înv. şi reg.) a cure, (reg.) a (se) încura, (Bucov.) a scopci. (Calul fugi.) 2. a se căra, (fam.) a se cărăbăni, a se mătrăşi, a o şterge, a o tuli. (Au fugi de la locul faptei.) 3. v. refugia. 4. v. evada. 5. v.… … Dicționar Român
